A trecut mult timp de cand nu m-am mai gandit la tine si la negii tai de vise..
"Broastele raioase au corpul mai rotunjit, uscat, adesea cu negi, picioare posterioare scurte, pentru tarat si topait."
Tu erai un broscoi raios cu un corp de broscoi normal ... iar picioarele posterioare erau lungi pentru a te propulsa in timpul in care te credeai prins prea strans.
Totusi existau si momente in care topaiai de fericire sau te tarai sa ma impaci.
La inceput te-am crezut un broscoi fermecat si asteptam sa te transformi si tu in print ... dar neah.. tot ce am reusit sarutandu-te a fost sa iau si eu negi de vise...
Am pornit cu gandul sa te curat, apoi sa te dresez iar la sfarsit sa-ti dau drumul...
Dar nu a fost deloc asa. M-ai facut sa prind drag de tine si sa te iubesc cum erai, astfel incat am uitat de planul meu initial.
La sfarsit ai topait spre lac si eu am ramas singura, cu urmele tale pe piele si cu o lectie importanta de invatat.
Datorita tie am devenit lipicioasa si totusi am sange rece... ca si tine, am gura mare dar capul meu este "turtit" doar cateodata...
Te mai vad cand trec prin parc ... te ascunzi printre nuferi... oracai fericit cu alte broaste ... si tot ce pot sa fac este sa zambesc sau chiar sa rad ...
O sa cunosc multi broscoi raiosi pe care o sa-i ador ... pana voi cunoaste unul care se va transforma cu adevarat in print. Pana atunci voi zambi, uitandu-ma la ce mi-a lasat in suflet fiecare punct verde...
